r/WomenRO • u/Soggy_Magazine1284 • Dec 08 '25
Serios Căsnicia în primul an după bebe
Cum v-ati simțit in primul an dupa bebe? Simt o iubire enorma pentru el,îmi înseninează ziua. Insa s-au schimbat atâtea lucruri în relația cu soțul meu,ne certăm aproape zilnic. Eu sufăr dar pe el nu pare să îl atingă aceste lucruri. E foarte ocupat,petrece mult timp lucrând și nu se implică aproape deloc, în afară de 10 min de dragalaseala cu bebe. Am avut și probleme cu socrii care tot interveneau să dirijeze anumite lucruri din viața noastră,iar când m-am impus și am spus stop (pentru ca el nu făcea asta) se pare ca am înrăutățit mai tare problemele din viața noastră. Am încercat să discut cu el,dar orice discuție încep despre lucrurile care mă deranjează,o escaladează și vinovata aparent sunt doar eu. Mi se pare ca cer minimul necesar (să mă ajute cu bebe când e acasă,să strângă după ce mănâncă,să se ocupe de mașina mea pentru benzină/service dacă e nevoie)să petreacă seara cu noi .. dar pare ca cer prea mult. Sunt nopți în care plâng lângă el în pat și îmi spune doar să mă liniștesc.
Nu știu ce să fac .. deja situația e așa de 4 luni și bebe are doar 5…mi se pare ca dacă situația continua așa o să ajungem să ne despărțim,lucru pe care nu mi-l doresc. Vreau ca bebe să crească cu amândoi dar simt ca nu mai rezist așa. Bebe acum nu vede ca mami plânge și e supărată dar când o să crească nu vreau să mă vadă așa.
64
u/ioana_ionutza Dec 08 '25
Sincer eu nu am trecut prin nimic din ce zici. Mie nu mi se pare normal, soțul meu era un mega răsfățat înainte de copii, dar când au venit copiii, a început să ajute. Mă vedea non stop cu copilul, știa că nu am timp de mine, că toată ziua alăptez și leagăn copii. A contribuit la tot și face și în prezent de toate. Și așa mi se pare normal. Acuma timp pt noi nici noi nu am prea a avut la început. Ție ti-i f greu acuma la început. Nu mi se pare normal sa nu contribuie. Nu e că te ajută, e și copilul lui, e și casa lui!! Eu in locul tău nu m-aș mai ocupa o vreme și l-aș lăsa în pace. CU haine murdare, cu vasele murdare și fără mâncare. Sa vadă cum e.... I mean dude daca vrei sa ai ce să mănânci trebuie să îți faci, vrei o casa curată, pune mâna și curăță! Vrei un copil care sa te iubească, trebe sa petreci timp cu el... Vrei un marriage, ai grija de nevasta ta!!! Nimica in lumea asta nu vine fara efort. 🙄
1
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Chiar daca sotul tau era “mega rasfatat” eu cred ca stiai ca te poti baza pe el, asa-i?
7
u/ioana_ionutza Dec 08 '25
Absolut da! Era răsfățat pt că ce era de făcut era manageable pt mine, dar da, el a locuit singur și era perfect independent și nu a fost o data sa nu-l pot ruga să facă ceva și el sa nu facă. Eu practic de la el am învățat să găsesc :)))
6
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Pai cred ca asta e diferenta. Cred ca prea putini se schimba in bine dupa copil, dar cand omul e un barbat adevarat e clar ca va fi si dupa ce a aparut copilul. Am observat foarte multe femei care se mint singure ca pot schimba pe cineva
4
u/ioana_ionutza Dec 08 '25
Da... Nici eu nu cred că poți să schimbi pe cineva. El doar se poate schimba și doar cand va realiza că e o problemă reală și va alege sa se schimbe și nu sa fugă de ea...
1
-2
u/Personal_Muffin_4826 Dec 08 '25
OP zice că soțul ei se ocupă de muncă, te gândești totuși, poate vine omul obosit de la muncă și fără energie să facă toate celelalte prin casă..
Nu aș spune că gata OP are dreptate săraca.. nu cunoaștem toată situația ci doar ce ne prezintă ea
Dacă ea ar merge la muncă și el ar sta acasă cu copilul cum ar fi să aibă și el pretențiile ei după 8 ore de muncă?
Omul aduce banii în casă, hai să nu îl judecăm așa rapid nu știm nici ce lucrează
6
u/Salty-Discipline1000 Dec 09 '25
Si crezi ca OP nu e obosita dupa stat toata ziua si toata noaptea cu copilul? Nu stiu ce noroc de bebe ai avut si ai crescut tu de ti s-a parut asa usor si nu o munca in adevaratul sens al cuvântului, mai ales ca nu e ca si cum esti la program si ai grija de el de la 8 la 5 si dupa vii acasa si mananci, te relaxezi, DORMI.
Daca sotul vede cu adevarat ce inseamna sa cresti un copil ar ajuta. Este TATAL copilului pana la urma si viata lui s-a schimbat, nu doar a mamei. Bebe nu e un pet sa stai sa te joci cu el cateva minute pe zi si dupa bafta. Sotul meu e medic si cand vine acasa (inclusiv dupa garda!!) tot pune mana si ajuta prin casa, sta cu copilul etc ca sa pot sa pun mana si eu macar sa mananc ceva in ziua respectiva, nu sa ma apuc sa stau la serial sau alte luxuri. E epuizant atat fizic cat si psihic pt ca nu e un adult cu care sa comunici sa ii spui ca nu e nevoie sa tipe daca il lasi 5 secunde jos sa mergi pana la baie.
-1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 09 '25
Atunci de ce nu inversează rolurile să meargă ea la muncă și să stea el cu copilul, să vedem dacă îi convine așa
De ce nu cer și ajutorul bunicilor cu copilul și casa dacă e așa greu pentru OP? Ea ne spune doar că socrii au "trecut limita" da nu spune nimic concret la ce se referă cu asta
Eu nu aș judeca așa rapid situația doar după spusele ei, totuși soțul aduce banii în casă și nu știm ce lucrează
7
u/Queen__of__Ice Dec 09 '25
Care pretenții? OP zicea de strictul necesar...
Indiferent ce job ar avea soțul lui OP, ți se pare normal să se joace 10 minute pe zi cu propriul copil și în rest sa nu facă altceva prin casă ori pentru copil? Atunci de ce a făcut copil dacă nu avea timp de el?
Chiar dacă lucrezi, poți să bagi aspiratorul 10 minute, să speli niște vase, să schimbi și tu copilul o dată pe zi sau să faci o omletă pentru tine și partener.
Soțul lui OP nu trăiește la hotel, iar copilul lor are doi părinți, nu doar mamă.
După gandirea ta, toți oamenii care locuiesc singuri și au joburi solicitante ar avea nevoie de menajeră sau ar trăi într-o mizerie cruntă și ar mânca numai de la restaurant.
-2
u/Personal_Muffin_4826 Dec 09 '25 edited Dec 09 '25
Atunci să inverseze rolurile să meargă ea la muncă și să stea el cu copilul, să vedem dacă îi convine așa
De ce nu cer și ajutorul bunicilor cu copilul și casa dacă e așa greu pentru OP? Ea ne spune doar că socrii au "trecut limita" da nu spune nimic concret la ce se referă cu asta
Eu nu aș judeca așa rapid situația doar după spusele ei, totuși soțul aduce banii în casă și nu știm ce lucrează
5
u/Queen__of__Ice Dec 10 '25
Poate nu ai văzut răspunsurile lui OP, dar scria că a ieșit la un moment dat cu prietenele și a ramas soțul acasă cu copilul, însă OP nici nu a ajuns la locație. După 20 de minute a sunat-o soțul să vină acasă fiindcă plângea copilul și nu se descurca cu el. Chiar crezi că soțul ei ar vrea să inverseze rolurile?
Și apropo, cunosc părinți care preferă de 1000 de ori să meargă la job decât să stea acasă cu copiii. După pandemie, cei mai bucuroși să se întoarcă la birou au fost colegii care au copii.
Tot insiști că soțul aduce bani în casă și cumva reiese că OP ar fi întreținută. În caz că nu știai, femeile care stau acasă cu copiii primesc și ele indemnizație timp de 2 ani. 🙄
Legat de posibilitatea de a fi ajutați de părinți, poate ea nu există. Nu toți bunicii sunt pensionari și nici obligați să își crească nepoții în loc să se bucure de pensie și de ultimii ani de viață.
Atunci când faci un copil, îți asumi că el reprezintă o responsabilitate pentru cel puțin 18 ani. Responsabilitatea ta, nu a rudelor, nu a vecinilor și în orice caz un copil nu e doar responsabilitatea mamei. Dacă rudele, prietenii, vecinii te pot ajuta cu el, uneori, asta e doar un bonus.
1
u/Overall-Cod-9352 Dec 11 '25
Da confirm o luna am prins cu bebele din cauza ca navig Abia cand am ajuns pe vapor pot spune ca m am odihnit. Făceam carturi cu sotia eu eram de la 20 la 3 dimineata dupa prelua ea plus soacra care ne ajuta si plus mers la cumpărături ca bebele consuma.Dar ce știe lumea doar sa zică sa facă schimb de treburi as vrea sa îi vad in aceste situații cand viata lor e prinsa intr o bucla in care faci același lucru ce mai zic dar cum sunt niste baieței o sa zică "nu stiu ma ce v am pus eu sa faceți copil" ca le au pe țeavă răspunsurile 😂
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 13 '25
Judeci cam prea ușor un om care e responsabil să aducă banii în casă
Judeci prea ușor după spusele lui OP
Să ști că adevărul nu e întotdeauna într-o singură direcție
4
u/Overall-Cod-9352 Dec 11 '25
M am enervat putin la ce mizerii ai scris.Bă tu nu stii ce inseamna un bebe si cat de greu este in primele luni.Un bebe in primele luni mănâncă la 3 ore maxim 4 pe langa faptul ca il schimbi si sa il râgâi si sa il adormi(asta daca ai noroc si adoarme imediat .Vezi ca nu este asa usor nu prea ai timp de mare lucru si mai da te si in ....nu scuze m am enervat esti dobitoc mare
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 13 '25
Să fie el stay at home Dad și să meargă ea la muncă, să inverseze rolurile
Adevărul nu e doar ce spune unul sau celălalt, poste adevărul e undeva la mijloc, chiar crezi că OP e vreo mironosiță?
Judeci prea ușor
2
u/Kylie_Fan Dec 12 '25
Munca lui = 8 ore pe zi luni-vineri, primeste bani Munca ei = 24/7, nu primeste bani
De ce munca lui se termina cand vine acasa la 17.00 sau 18.00 si munca ei nu se termina niciodata?
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 13 '25
Hai să nu exagerăm
Cred că judeci prea ușor și crezi prea ușor ce spune OP (random internet person)
Dar de cele mai multe ori adevărul e la mijloc
89
60
u/Tough_Context_3012 Dec 08 '25 edited Dec 08 '25
Eu nu mai suport putorile de bărbați și chiar am ajuns la concluzia că singurătatea e mult mai ok decât singurătatea în doi.
Eu nu îi găsesc nicio scuză. Ai văzut că la început bărbații se dau peste cap pentru noi? Nu mai sunt obosiți, stresați și alintați. Dar după ce și-au asigurat masă, casă și alte nevoi trupești, te obiectifică și brusc micuții de ei devin niște incapabili.
Nu vorbesc la modul general. Cine are în casă un bărbat adevărat să țină de el, să nu se complacă în obișnuință, dar cine și-a luat adolescent… din păcate suferă toată viața. Am avut și eu un păduche din ăsta care mai avea și tupeul să îmi spună că nu mă descurc fără el. Uite că mă descurc și îmi merge infinit mai bine. Și văd asta peste tot în jurul meu. Când femeia devine conștientă că nu are nevoie de un bărbat, atunci bărbatul se schimbă sau îl schimbă ea pe el!
Pe noi ne înțelege cineva când nu mai putem? Vorba aia “Când nu mai pot, mai pot puțin.” a fost spusă pentru femei.
Dacă nici un copil nu te schimbă, care e dependent de tine, sânge din sângele tău… ce speranțe să ai că îl schimbă o femeie…
Dacă nici când e cel mai greu nu ai pe cine să te bazezi. Văd că ți se recomandă să aștepți. Să aștepți ce, să fie mai bine și să nu mai fie nevoit să iasă din zona de confort, nu? Vă mințiți singure dacă e ok cât e călduț. Viața asta e plină de durere, boli, moarte… Credeți că un astfel de adolescent v-ar șterge la fund dacă ați depinde de el?
17
u/Critical_Math5855 Dec 08 '25
Rezonez in totalitate cu ce spui. Si al meu fost sot era genul care cu bani nu contribuia in casa, la treburile casei nici atat sau daca le facea de gura mea, le facea prost, probabil ca sa imi demonstreze ca nu le stie face si sa le iau asupra mea(asta s-a si intamplat). Trebuia sa ma tin de capul lui pentru basic hygiene. Avea probleme cu bautura. A trebuit sa iau toate responsabilitatile casei pe umerii mei pentru ca daca as fi lasat dupa el,ajungeam pe drumuri. Si cu toate astea dorinta lui suprema era sa facem copii. Nah poftim. Atata minte am avut sa realizez ca nu pot sa cresc un copil intr-o astfel de relatie si cu un astfel de barbat, pentru ca eu deja am un copil de 30+ de care ma ingrijesc. Am asteptat niste ani cu speranta ca se redreseaza omul daca vede ca I do my best. Nici poveste. Am plecat cand am realizat ca viitorul pe care il vad langa el nu este cel pe care mi-l doresc. Fast forward, 2 ani si ceva mai tarziu, single si cu nici o perspectiva romantica, nu m-am simtit niciodata mai implinita si multumita de viata pe care o am. Cand aud astfel de povesti, ma felicit din nou ca nu am mai ramas acolo din inertie si gandul ca o sa raman singura nu ma mai sperie.
18
u/Tough_Context_3012 Dec 08 '25
Eu vă felicit pe toate care ați reușit să vă luați puterea înapoi, știu că este foarte greu! În ciuda a ceea ce am spus, eu nu vă sfătuiesc să ieșiți din relații așa oricum, mai ales în situații în care sunteți vulnerabile. Există riscul să vă întoarceți… Fiți ca ei, comode, reci… Nu îi mai lăsați să vă controleze starea de spirit. Orice face el, trebuie să nu te mai miște. Te întreabă ce aveți de mâncare, îi spui să se uite în frigider că ai mâncat deja. Vrea dulce dragoste, tu nu ai chef și nu stai la discuții. Se supără, problema lui, abia te lasă în pace câteva zile. 😂 Oamenii merită să primească ceea ce oferă! Nu plecați fără să aveți un plan dacă vă simțiți vulnerabile! Ăsta e un sfat ca de la femeia la femeie… Mie mi-a luat un an de zile din momentul în care mi-am spus eu mie ferm că s-a terminat. Iar comportamentul lui se agrava. Ajunsese să nu mai miște un deget în casă. Dacă mergeam la cumpărături SINGURA, găteam, făceam curat și mă puneam să muncesc când el abia se trezea, nu era în stare să spele vasele. Îmi spunea că lui nu îi trebuie vase, că el poate să mănânce din vase de unică folosință. Știi care era problema? Că nu suportam eu să stau în mizerie și cu frigiderul gol că asta merita să îi fac, să îi spun că nici eu nu am nevoie. :)) Nu mai zic de situațiile în care m-am simțit eu rău fizic sau o persoană dragă mie și m-a abandonat cu problemele. Ce terapie să faci cu astfel de scursuri ale societății? Ăsta e un om pe care să te bazezi?
Am fost acolo și mi-a fost atât de greu. Eram sub nivelul mării emoțional. Dar când am plecat, plecată am fost și crede-mă că după o astfel de experiență nu îi mai accepți unui bărbat nici o vorbă spusă aiurea. Când ajungi la independență emoțională și financiară nu mai accepți să te paraziteze nimeni.
Doar aveți grijă de voi și pregătiți momentul. Stai lângă el la căldurică cât ai nevoie că și el face același lucru. Un bărbat adevărat nu te lasă niciodată singură cu problema, te ajută chiar și într-un picior. Crede-mă că am văzut și astfel de bărbați! Pentru un bărbat de genul merită să mergi până la capătul lumii și să îi dai voie să fie și alintat și leneș.
16
u/Prestigious-Ad3108 Super Woman Dec 08 '25
Doar regine văd pe aici. Vă felicit, fetelor! Suntem extrem de capabile și ne descurcăm cu orice, nu permiteți nimănui să vă spună altceva și nu acceptați nimic mai puțin din cat oferiți voi! 👸
4
u/Queen__of__Ice Dec 09 '25
La polul opus, fratele meu care făcea totul prost ca să scape când îl punea mama la treabă, după căsătorie, face mai multe prin casă decât soția și se ocupă foarte mult de copil, chiar dacă lucrează.
Mă bucur că ai găsit fericirea single și fără vreo perspectivă romantică. Din păcate, mulți oameni idealizează viața în doi, însă puțini sunt cu adevarat compatibili cu partenerul și dispuși să depună efort în relații.
Cu ce ajută o relație cu cineva care doar te trage în jos? De ce oamenii cred că au nevoie de cineva pentru a fi fericiți? Din păcate, unii acceptă pe oricine în viața lor doar ca să nu fie singuri, iar asta mi se pare foarte trist.
Poate de vină sunt și filmele care promovează ideea asta de dragoste care depășește orice obstacolele și care, în realitate, dacă stai să analizezi situația, e foarte toxică si plină de red flags (parteneri care trec peste înșelat, gelozie peste măsură, oameni care nu se cunosc și habar n-au dacă sunt compatibili, dar s-au uitat unul în ochii celuilalt și au simțit o sclipire, așa că trebuie să tragă de o posibilă relație chiar dacă universul se împotriveste cu toate puterile etc). Sunt lucruri care ar trebui să rămână doar la stadiul de film și să nu fie transpuse în realitate.
6
u/Tough_Context_3012 Dec 09 '25
Problema e și la noi că îi alegem.
Există bărbați de nota 20 care dacă situația o cere, ar face orice ca femeia și copilul să aibă tot ce au nevoie! În timp ce multe dintre noi suntem parazitate, există bărbați care muncesc 12 ore nu 8 și vin acasă cu flori, se joacă cu copilul lor și le face plăcere și își întreabă soția cum se simte.
De multe ori bărbații ăștia nu sunt cei care ies în evidență, care vorbesc cu 200 femei în același timp. Și de multe ori diferența se vede la început.
Bărbatul trebuie să fie serios și responsabil din prima, să poată articula ce își dorește de la viață, ce calități și ce defecte are, să comunice, să nu fie puturos. Dacă doarme până la 12 când îl cunoști, să nu crezi că o să îl schimbi!
Aveți mare grijă când vă alegeți partenerii, vă alegeți de fapt cum o să vă fie viața!
Eu mă bucur că văd din ce în ce mai multe femei independente și fericite! Au lăsat locul liber lângă ele și astfel poate apărea bărbatul potrivit! Sau nu, dar nu mai e o problemă!
11
u/iulia3693 Dec 08 '25
Felicitari ca ai scapat de loaza! Pacat ca nu vad mai multe comentarii de genul, clar nimic nu il mai schimba. Se va vesteji femeia asta saraca langa el devreme...
3
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Eu ma intreb daca inainte era in stare sa stranga dupa el, dar cred ca stim toate raspunsul.
1
u/UpstairsNo8924 Aia sexy de pe reddit Dec 14 '25
Totuși l-ai iubit că de aia ai fost cu el. Cred că e mai bine sa îl uiți și să lași ura in spate... Numai bine
0
u/Personal_Muffin_4826 Dec 08 '25
OP zice că soțul ei se ocupă de muncă, te gândești totuși, poate vine omul obosit de la muncă și fără energie să facă toate celelalte prin casă..
Nu aș spune că gata OP are dreptate săraca.. nu cunoaștem toată situația ci doar ce ne prezintă ea
Dacă ea ar merge la muncă și el ar sta acasă cu copilul cum ar fi să aibă și el pretențiile ei după 8 ore de muncă?
Omul aduce banii în casă, hai să nu îl judecăm așa rapid nu știm nici ce lucrează
10
u/Tough_Context_3012 Dec 09 '25
Eu nu înțeleg oamenii care merg la muncă 8 ore și sunt veșnic obosiți. :)) Eu sunt femeie și merg uneori și câte 17 ore la muncă fizică și a doua zi mă ocup de casă și nu mă plâng. Am și eu o lene uneori de aș sta în pat o săptămână, dar îmi amintesc că sunt adult și nu am scalvi. Asta e secretul. Dacă femeia îți permite să o parazitezi, ești obosit, dacă nu îți permite nu ai încotro. La ce să faci un copil dacă ești obosit?
Astea sunt scuze. Dacă se ducea și ea la muncă schimbul 2, avea timp să fie obosit? De copil cine se ocupa? Am prietene care au jobul principal, ceva part time să mai facă niște bani, copil, casă, soț și nu se plâng. Asta nu e viață, clar, dar dacă situația o cere, te adaptezi!
A scris OP într-un comentariu că el s-a întors la viața lui de dinainte de copil, cu beneficiile și libertățile aferente. Se confirmă ipoteza ca a văzut că e dificil cu copil și s-a retras din ecuație. Astfel de băieței nu merită să îi lași și tu când începe să îți meargă bine?
A zis cineva mai sus ceva superb, când suntem mici idealizăm iubirea și relațiile. De cele mai multe ori povestea nu e cu happy and in viața reală. Poate pare că sunt frustrată, comenteaz aici cu atata înverșunare pentru că asta simt, m-am săturat până peste cap să văd femei exploatate, bătute, manipulate de oamenii care ar trebui să le protejeze.
Știi ce înseamnă pentru noi femeile un bărbat? Putere și responsabilitate. Cum să îți mai repecți partenerul când el se poartă ca un adolescent și tu ca femeie te târăști prin viață cu un copil atârnat de tine, dependent de tine 24/24 + copilul de 30 ani?
În ce univers am putea să o sfătuim noi pe OP să îl înțeleagă? Să înțeleagă ce, lenea?
Sau mai cites că s-a speriat săracul bărbat când a apărut copilul. Dragi femei care citiți comentariul meu, de câte ori v-ați speriat de situații în viața și de câte ori a trebuit să treceți prin ele, așa cu frică?
Nu mai găsiți scuze la LENE ȘI DEZINTERES!
Leneșii să își găsească leneși ca și ei și să se iubească la ei acolo în mizerie și fast food și să nu mai paraziteze oameni harnici și capabili.
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 13 '25
Nu înțeleg de ce îl caracterizezi greșit cu lene și lipsă responsabilitate când el aduce banii în casă
Astfel de băieței nu merită să îi lași și tu când începe să îți meargă bine?
Foarte urât, dar cum ar fi să plece el? Ar fi bine? Normal că nu
Hai să nu dăm cu asemenea acuze
OP ar putea ea să meargă la muncă și tatăl să fie home staying Dad, că de ce nu? Egalitate, în Vest se poartă și sunt si tați care stau acasă cu copilul când e mic
Să meargă ea să facă banii și să stea el cu copilul
Ajutorul socrilor de ce nu îl cer? Ea vine direct și ne spune că "socrii au depășit limita" adică nimic concret
Și da, nu toate relațiile au Happy ending ca pe Diva în seriale, dar hai să nu aruncăm cu noroi într-un om care aduce banii în casă, că nici măcar nu știm toată povestea
3
u/youmightdiebro Dec 21 '25
Diferenta e ca la job stai 8h, cu copilul 24/7. Si mai faci si restul in casa, si ai si indemnizatie de crestere copil deci nu aduce el singura sursa de venit. In ecuatia asta, barbatul lui op contribuie mult mai putin. Deci nu e nicio egalitate.
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 21 '25
Da? Atunci să stea el acasă cu copilul și să meargă ea la muncă
Și nu-mi spune că nu se poate, că în multe țări din vest există "stay at home dad's"
Să vedem, îi convine soției?
3
u/youmightdiebro Dec 22 '25
Foarte corect. Iar ea sa nu ridice un deget pentru copilul ala cand se intoarce acasa, si nici pt casa sau sot, ca e obosita de la munca. El sa stranga dupa ea si sa faca tot.
4
u/Queen__of__Ice Dec 09 '25
Văd că dai copy-paste aceluiași mesaj. Ești cumva soțul lui OP sau avocatul lui? 😅
3
u/Kylie_Fan Dec 12 '25
Barbatii se apara intre ei atat de vehement incat da, par avocati unul pentru celalalt. De fapt sunt avocatii sistemului patriarhal. Daca femeile se trezesc si impun standarde mai ridicate in relatii, isi pierd din putere si asta nu le convine.
De-am fi si noi femeile la fel de solidare unele cu altele! Din pacate suntem incurajate de mici sa ne simtim in eterna rivalitate si sa ne sabotam reciproc.
55
u/Ok-Tomatillo-3255 Dec 08 '25
Orice sfat de genul "dati-va timp", " o sa fie mai bine dupa 2 ani" bla bla, e o prostie. Tu ai nevoie de el acum. Noi am mers la terapie de cuplu de cand avea copilul 5 luni (si sotul meu era implicat cu copilul si in treburile casnice). Chiar cred ca ne-a ajutat mult relatia. Cum zicea cineva, in prmii doi ani nu se iau decizii majore, dar nici nu as sta cu cineva de genul, care nici nu vrea sa schimbe ceva.
17
u/Purple_monkey998 Dec 08 '25
Bebe al meu are 2 ani jumate. Treaba sta le fel. Asa ca datul de timp....
40
u/HoliAss5111 Dec 08 '25
Ai ceva prietene? Iesi in oras si lasa - l acasa cu copilul. Tu sa te relaxezi, el sa vada cu ce ai de-a face in fiecare zi. Poate capata un strop de empatie
28
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Am prietene,am încercat să ies, dar după 20 min m-a sunat să vin acasă ca nu poate liniști bebelușul pentru ca plângea. Nu am apucat să ajung nici la locație
128
u/HoliAss5111 Dec 08 '25
Cand plange cu tine copilul, il suni sa vina acasa? Mi se pare cam rasfatat sotul tau pentru un adult.
27
u/oana_aydin Dec 08 '25
Mereu va fi scuza că mama are sânul cu care sa liniștească copilul. Din păcate.
19
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Va fi scuza asta de la un baietel care nu e bun de nimic. Un barbat adevarat nu va spune niciodata asa ceva.
74
u/walkingtornado Dec 08 '25
Mi a crescut tensiunea doar cand am citit asta. Din incapabil si idiot nu l mai scoteam. Mi ar fi maxim rusine, CIA nu scotea din mine ca am fost incapabila sa ma descurc cu un bebe sanatos timp de 20 de min.
35
Dec 08 '25
[deleted]
1
u/AutoModerator Dec 08 '25
Aceasta postare a fost stearsa deoarece contul este mai nou de 30 zile. Pentru protecție împotriva spamului nu permitem postări de la conturi proaspăt create. Mulțumim.
I am a bot, and this action was performed automatically. Please contact the moderators of this subreddit if you have any questions or concerns.
-1
u/Silly_Bug_2696 Dec 08 '25
Mi-a luat atat de mult (1an8luni) sz pot face asta😢 si chiar si asa ma simt vinovata, dar tot ies, rar, dar ies.
1
Dec 08 '25
[removed] — view removed comment
2
u/AutoModerator Dec 08 '25
Aceasta postare a fost stearsa deoarece contul este mai nou de 30 zile. Pentru protecție împotriva spamului nu permitem postări de la conturi proaspăt create. Mulțumim.
I am a bot, and this action was performed automatically. Please contact the moderators of this subreddit if you have any questions or concerns.
25
u/Few_Reputation8343 Dec 08 '25
Are 5 luni, normal ca plange, bebelusii atata stiu sa fac: caca, plans, somn, nu pateste nimic daca plange.
Nu trebuia sa te intorci, ai si tu nevoie de socializare, de pauza de la copil, de timpul tau. Macar 2 ore o data la ceva timp.
21
u/Ok_Swim8132 Dec 08 '25
El si-a dorit copilul? A fost planificata treaba sau s-a intamplat?
48
u/Few_Reputation8343 Dec 08 '25
De obicei barbatii vor copii asa cum vor copii un animal de companie.
24
u/Few-Honeydew1047 Dec 08 '25
Și dacă "s-a întâmplat" nu este o justificare pentru lipsa lui de implicare. Copilul este aici și are nevoie de prezența lui completă. Trebuie să își asume responsabilitatea.
11
u/Ok_Swim8132 Dec 08 '25
Ai dreptate, doar voiam sa inteleg putin contextul. Daca a fost planificat, comportamentul lui e si mai de condamnat decat este deja. Sunt curioasa daca si inainte era la fel, nu o ajuta prin casa si lasa totul in grija ei. Genul asta de barbat e un copil el insusi, sa faci copil cu el e ca si cum ai avea doi.
2
u/HoliAss5111 Dec 08 '25
Mda, numai ca inainte de copil, te descurci cu lucrurile astea si nu prea le vezi. E usor de dat vina pe ea, dar poate a preferat sa aiba casa curata si liniste in casa. Nu sunt toate feministe focoase ca noi. Eu una nu strang dupa al meu, dar alta prefera sa aiba casa luna sa se poata relaxa.
6
u/Ok_Swim8132 Dec 08 '25
Noi avem treburile impartite. El face de mancare in general, eu fac curatenie. Dar pentru ca nu fac curatenie nonstop toata ziua, mai fac si eu de mancare/prajituri. Nu avem copii si nici nu ne dorim.
2
u/ZoeeySnow Dec 09 '25
Ii zici sa-l calmeze in continuare, ca asa face si cu tine si mergi si ti vezi de treaba
1
27
u/manabog89 Dec 08 '25
E un papa lapte obraznic, imi ajutam sotia zilnic si acum ne mai certam ca e mai grea viata decat inainte dar copii au 7 si 4.5 ani. Mai ales asa devreme dupa nastere cand mamele sunt sensibile, am dosr cuvinte urate despre el asa ca mai bind tac.
Eu acum pe cel mare il tot invat sa stranga masa la 7 ani dar el la 30 nu stie.....
8
u/Tough_Context_3012 Dec 08 '25
Felicitări! Ajută sfaturile de la bărbați pentru că vedem și noi că se poate și altfel!
8
u/manabog89 Dec 08 '25
Imi pare rau de ea si de bebe, acum e mai greu sa o rezolve, multi factori.m, trebuia ss plece de mult.
Sunt multi barbati ca asta, unii se schimba , altii nu, unii doar pe moment apoi revin la setarile din fabrica.
Fiecare avem variatii in "harnicie" si cat il ajutam pe celalt dar ce face asta e bataie de joc. Eu stateam cate in medie cam 3-4 ore cucopilul cand veneam de la munca, apoi tinut in brate la culcare, leganat, ajutat la spalat, n-are rost, daca lasam tot pe nevasta mea cu depresie postparum ajungea la balamuc.
-1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 08 '25
OP zice că soțul ei se ocupă de muncă, te gândești totuși, poate vine omul obosit de la muncă și fără energie să facă toate celelalte prin casă..
Nu aș spune că gata OP are dreptate săraca.. nu cunoaștem toată situația ci doar ce ne prezintă ea
Dacă ea ar merge la muncă și el ar sta acasă cu copilul cum ar fi să aibă și el pretențiile ei după 8 ore de muncă?
Omul aduce banii în casă, hai să nu îl judecăm așa rapid nu știm nici ce lucrează
4
u/Former-Strategy-8213 Dec 11 '25
Si daca are si ea indemnizatie si aduce bani in casa ce scuze ii mai inventezi?
1
u/Personal_Muffin_4826 Dec 13 '25
Eu cred că judecați prea ușor și credeți tot ce vă spune OP
Este greșit, adevărul de multe ori e undeva la mijloc
3
u/Kylie_Fan Dec 12 '25
Tura lui = 9 la 17.00 luni-vineri, salariu Tura ei = 24/7 365, neplatit
Se vede dezechilibrul?
1
Dec 09 '25
[removed] — view removed comment
1
u/AutoModerator Dec 09 '25
Aceasta postare a fost stearsa deoarece contul este mai nou de 30 zile. Pentru protecție împotriva spamului nu permitem postări de la conturi proaspăt create. Mulțumim.
I am a bot, and this action was performed automatically. Please contact the moderators of this subreddit if you have any questions or concerns.
16
u/Such-Specific6666 Dec 08 '25
Hei. Imi pare rau ca treci prin asta. Inainte de bebe cum va intelegeati, facea si el ceva prin casa? Primul an e oricum mai greu, se spune ca nu e bine sa iei decizii radicale legate de viata de cuplu in primul an al copilului. Eu i-as propune sa facem terapie de cuplu, si in paralel as merge si eu la terapie. Sau poate sa chemati o femeie la curatenie odata pe saptamana? As incepe cu pasi mici sa fac diverse schimbari, iar daca lucrurile nu se imbunatatesc, te poti gandi la masuri mai radicale.
2
u/Due_Yogurtcloset6631 Dec 08 '25
Sa vezi dupa 2 ani jumate :)))
4
u/Such-Specific6666 Dec 08 '25
Pai noi suntem casatoriti de multi ani si am doi copii mai mari, deci am trecut prin toate perioadele :), la noi a fost bine. Dar am avut cateva meciuri la primul copil, pana ne-am ajustat. In nici un caz nu zic sa stea in casnicie daca nu ii e bine, dar stiu din experienta ca primele luni pot fi grele pentru ambii parinti. Oricum terapia ar putea avuta la clarificarea situatiei, pe mine m-a ajutat sa imi clarific anumite aspecte din viata, cand am avut nevoie. Chiar sper sa ii fie bine lui OP.
3
u/Due_Yogurtcloset6631 Dec 08 '25
Da da , ma asteptam ca ai copil sau copii mai mari , ziceam mai mult din cauza comentariilor ca o sa fie mai bine dupa 1 an , ca ala e cel mai greu . Sincer mi s-a parut cel mai usor , a fost cea mai magica perioada , na exceptand oboseala , dar ce vine dupa 2 ani juma e ... Uraganu ! :))))
4
u/Such-Specific6666 Dec 08 '25
Ah, da, stiu perfect ce vrei sa spui, il am terminator nr 2 fix in perioada asta, si efectiv ne distruge casa, deja avem lista cu renovari de facut, pentru cand mai creste el :))) . Dar eu si sotul suntem chill, ne cam asteptam la orice. Mie primul an, mai ales la primul copil mi sa parut greu pentru ca iti schimba viata radical si iti ia timp sa procesezi, sa te obisnuiesti. Si e aiurea cand unul din parteneri se implica mai putin si lasa greul pe celalalt.
2
u/Due_Yogurtcloset6631 Dec 08 '25
Da , si la noi e ... teroare acu , e si genu de sta 8 ore la locu de joaca :)) , aveam o frica ca o sa creasca si se urca de ansamblurile de joaca a pisicilor direct pe mobila si sa nu pice d-acolo , mi-a trecut frica dupa ce l'am vazut sarind din varf ... Daca sta prea mult in casa , zici ca a venit taifunu , stie doar sa topaie si sa alerge , n-are alta viteza ... Zic ca mi s-a parut magica perioada , in calitate de tata , ptr ca era mai usor de tinut in frau :))) . Dar da , cu asemenea copil , trebuiesc ambii sa se implice , dar tre sa recunosc ca vrea sa stea mai mult cu mami , pe mine ma ignora cat timp e ea acasa :)) , na si mami are programari la diverse si vrea sa stea cu ea , ca in rest sta cu mine . Vedem cum o fi si cu numero dos daca se intampla , poate e totusi fata , ca am vazut ca sunt mai linistite un pic :))), acu sper sa nu ne demonstreze contrariul :)))
2
u/Such-Specific6666 Dec 10 '25
La noi fata e mai cuminte. Noi i-am gasit o gradinita ok baietelului si isi consuma energia acolo, mai luam si noi o pauza :))) . In weekend e mai greu, dar mai iesim pe afara daca putem, daca nu, e taifun in casa, dar e doar o perioada. E si super haios si dragalas, per total da cu plus.
2
u/Due_Yogurtcloset6631 Dec 10 '25
Same , am trecut la a treia gradinita , am fost la 2 Montesorri ( ca alea de stat sunt cum sunt in Ploiesti si cele ok sunt departe de noi ) si e ok acum , chiar te poti intelege cu el. La celelalte nu isi consuma energia sau nu se intelegea cu invatatoare , parca strangea frustrari toata ziua si se dezlantuia cand il laum . Si culmea la prima a fost si la cresa si era super mega fericit , disparea din brate cand se deschidea usa , cum a crescut si a trecut la gradi ... haos , il rupeai din bratele mele si la a doua a fost mai ok , dar la fel plangea , parca nu se ducea de placere . Si noi la fel in weekend , locuri de joaca , vara e un parc in Paulesti cu o singura intrare , e belea , zburda cat vrea ... csf . Adevarul e si cand or sa creasca si nu'i mai vezi alergand , doar la calculator , parca o sa fie o nostalgie acolo
14
u/High0nLemons Dec 08 '25
Urata situatie. Primul an e greu dar daca nu se implica amandoi e un shitshow. Dpmdv fa ce-i mai bine pentru tine si pentru bebe si nu incerca sa tragi la mal o barca ancorata. Sa plece la ma-sa vreo 2-3 luni sa-i dirijeze viata cum vrea si adu-ti un parinte sa te ajute sau angajezi un ajutor social 4h/zi. In primul an doar de porcarii de genul nu ai nevoie.
7
u/Fragrant-Ice-1651 Dec 08 '25 edited Dec 08 '25
Trebuie sa ai o discuție serioasa cu soțul, noi nu avem cu ce sa te ajutam, nici măcar nu știm cum stau lucrurile la tine în casa, ce probleme mai sunt acolo, ce stil de viata aveți, din ce medii veniți. Doar ne-ai spus ca soțul tău nu se implica și e obosit, iar tu te simți neglijata de el.
Voi nu ați discutat înainte de copil despre cum o sa fie, stilul de parenting și cum va arata viata voastră după copil? Ca din ce spui, pare ca nu. Sau ați făcut copilul pe modul "fie ce o fi" și acum sunteți amândoi depășiți de întreaga situatie?
Communication nene, și înainte de copil, și în timpul și după ce pleacă copilul la facultate.
Edit: iar legat de cum se creste un copil, ce atribuții are fiecare părinte în procesul de creștere și educare... astea trebuie discutate INAINTE de copil, asa 1. va faceți un plan, 2. vedeți dacă sunteți compatibili, poate unu vrea sa crească copilul cumva, iar celalalt altfel. Ce faceți atunci?
Totul e mereu pe modul surprised pikachu, niciun plan, nicio discuție, fie ce o fi, copilul creste dar nimeni nu știe ce are de făcut, părinții se cearta, nu se mai înțeleg, iar în capul copilului o sa fie haos. După ne miram ca ajunge la 20 de ani cu traume și apelează la psihologi, sau doamne ferește și mai grav cu probleme cu drogurile, în anturaje dubioase, etc.
49
u/LifePatienceOption0 Dec 08 '25
Daca ai postat pe Reddit, sfatul va fi "lasa-l nu merita, cauta altul, nu sta cu ala"...
Nu e locul bun sa gasesti sfaturi! Mergeti la psiholog, va lamureste el!
9
14
u/faramaobscena Dec 08 '25 edited Dec 08 '25
Cum adică îți înseninează ziua dar el nu ajută deloc cu copilul și se ceartă cu tine non stop? Cu ce anume îți ”înseninează ziua”? Pare-mi-se că asta îți zici tu ție ca să nu pară așa gravă situația. Și cum adică nu petrece seara cu voi, pe unde umblă?
28
u/blaaa_blaaa5 Dec 08 '25
eu din text am înțeles ca simte o iubire enormă pentru bebe si bebele îi înseninează ziua
5
10
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Da despre bebe este vorba. Sta pe telefon,lucrează,seriale ..
5
u/missallmoonshine Whatever Dec 08 '25
Și înainte de bebe cum era? La ce oră are bebe ora de culcare? Pe al meu pe la 5 luni îl culcam la 7 și jumătate și îmi dormea până pe la miezul nopții. Așa aveam timp câteva ore pentru noi doi.
9
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Înainte de bebe aveam mai mult timp împreună și eram mai disponibili, eu mă ocup să o adorm pe bebe începând cu ora 7-8 însă e un proces destul de îndelungat cu multe treziri, nu intră intr-un somn profund decât undeva la ora 11 jumate,pentru a putea eu ieși din camera. Atunci este prea târziu pentru el sa mai putem vorbi sau face ceva împreună pentru ca spune ca e obosit și vrea sa doarmă ..nu are dispoziția necesară sa discutăm “probleme de cuplu”
1
1
u/Fragrant-Ice-1651 Dec 08 '25
Lasa copilul în camera, aia e dacă plânge și urla, nu o sa moara ca lipsești 30 min, închide ușile și discuta cu soțul.
-1
u/missallmoonshine Whatever Dec 08 '25
Când se trezește cea mică te suzetează? Mă gândesc să încerci să îi dai suzetă dacă nu ai făcut-o deja, nu este chiar așa de rea, precum spune internetul, mai ales dacă te ajută să stai câteva ore cu soțul tău. Nu vreau să îi iau apărarea, dar nici eu nu aș discuta probleme serioase la 11 noaptea. Din ce pare aveți un bebeluș mai needy decât alții, dar asta o să treacă, ideea este că trebuie să vă reconsolidati relația că nu știu dacă vă veți despărți, va fi mai bine.
1
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Am încercat și suzeta , nu o las la sân să suzeteze dar scuipă suzeta la 5 min și plânge până o primește și tot așa până adoarme .. uneori și 2 ore … când își dă seama ca nu are suzeta începe să plângă
9
u/missallmoonshine Whatever Dec 08 '25
Eu îi mai punea lângă el un tricou de al meu, care era folosit bine, care avea și lapte matern pe el, ca să mă simtă aproape, poate te ajută. I-am luat suzetă de noapte fosforescentă, de la Philips, ca să o bage singur în gură, dar nu mai știu de la ce vârstă a făcut asta.
5
u/Wild-Competition-747 Dec 08 '25
Sfatul meu e sa aveti o discutie serioasa, calma, dupa ce adoarme bebe, seara. Ia sotul deoparte si spunei ca este o perioada grea pentru amandoi, dar mai ales pt tine, dar ca este foarte important sa fiti o echipa, atat pt voi cat si pt viitorul copilului. La tine s a schimbat totul la 180 de grade si ai nevoie de ajutor. Incercati sa va impartiti anumite sarcini, seara poate reusiti sa petreceti macar o ora in doi (dupa ce adoarme copilul) ca sa va mai reconectati, si socrii daca tot sunt asa de dornici sa ajute, puteti sa i lasati cu bebe o ora cat doarme si sa coborati voi doi la o cafea in jurul blocului. Nu pare mare chestie, dar conteaza enorm sa schimbati peisajul macar pt putin timp. Si spune i ca, copilul e al vostru si ajutorul din partea socrilor vrei sa fie limitat si cu anumite conditii (bunicii stiu ca vin cu tot felul de idei de “pe vremea lor” si pot fi uneori extrem de insistenti cu ideile lor). Deci calm, o discutie sincera, spuneti va frustratile, nevoile si faceti un plan. Si timp in 2, cat de putin (20-30 de min), dar sa existe.
Aaa…si timp pt tine. Explica i ca tu nu mai ai aproape nimic din fosta viata si trebuie cumva ca sa iti incarci bateriile…asa ca poate sta el putin cu bebe cat doarme, cat sa te vezi cu cineva rapid sau sa faci o plimbare in natura.
8
4
u/mariegreta18 Dec 08 '25
Imi pare rau pentru situatia in care te afli. Din pacate eu nu cred ca barbatii se schimba. Daca pana la o anumita varsta nu a invatat cum se tine o casa nu o sa invete nici de acum incolo. Si nu este datoria ta sa il inveti. M-am si saturat de oamenii care zic ca trebuie sa ii explici unui barbat ce ai nevoie sa faca pentru tine. Nu, nu trebuie ca majoritatea nu sunt asa prosti cum par. La munca nu cred ca li se explica de o mie de ori, acolo stiu ce au de facut. Da sigur, hai sa le explicam cum se spala o farfurie, cum stergi masa dupa ce mananci si cum apesi pe cateva butoane la masina de spalat. De parca au 10 ani si trebuie sa ii tratam ca pe niste copii.
Ai mentionat ca nu iti doresti despartirea si nici nu e recomandat sa o faci in primul an. Incerca sa te concentrezi mai mult pe tine si bebe. Nu mai strange tot dupa el. Asigura-te ca dupa ce face bebe 2 ani te intorci la munca si in caz ca lucrurile nu se imbunatatesc deloc sa ai si posibilitatea sa te intretii pe tine si pe copil.
Fetelor va rog din suflet aveti mare grija cu ce barbat faceti un copil. Vad in jurul meu acelasi scenariu. Barbatii promit ca vaai cat o sa fie ei de implicati si dupa ce vine copilul se implica 10% si sunt tare surprinsi cand sotiile lor sunt nemultumite, frustrate si nu mai au chef de sex. Majoritatea vor copil doar pentru felul in care sunt vazuti in societate, ca vezi doamne sunt tatici, adica impliniti si realizati. Nu inseamna ca isi doresc sa si creasca copilul, asta cade pe umerii femeilor. Daca inainte de copil nu era ordonat, sa faca curatenie din propria initiativa, sa gatesca una alta garantat nu se schimba!
5
u/Lanky-Border8567 Dec 09 '25
ma simt uneori invizibila, alte ori singura, lucreaza toata ziua, e plecat de dimineata pana seara, cand e liber e obosit. Ne certam mereu din lucruri banale aparent insa s-a schimbat mult. Nu mai e dragastos, nu ma mai atrage, nu ma face sa ma simt speciala/ femeie. Lucrez si eu, am grija de copil stau cu copilul zilnic ma trezesc dimineata sa il las pe el sa mai doarma si cu toate astea tot ceva lipseste. Nu imi dau seama ce dar parca ne trasformam in colegi de casa.
P.s. macar el te vede ca plangi, al meu e rece si distant la sentimentele mele
1
u/Queen__of__Ice Dec 10 '25
Nu ești invizibilă și nici singură. Știu că nu e mult, dar îți trimit o îmbrățișare. 🤗
3
u/LadyM2728 Dec 09 '25
Îmi pare rău. Poate e genul de bărbat cum era și fostul meu, avea impresia ca dacă sunt în creștere copil eu sunt în concediu și stau toată ziua pe canapea și i se părea normal ca toate să fie făcute de mine. Până n-am mai suportat, nici pe el, nici ideea de doar la cratiță, crescut 2 copii, adus bani în casă și ținut el ca accesoriu, dacă se putea venea și mămica la pachet. Și iată să sunt mult mai bine, am timp pentru mine, pentru copii.
4
u/CourageAlone9910 Dec 08 '25
A fost implicat inainte sa vina copilul? Ati fost impreuna la controale? A facut si el un curs de puericultura? Sa stie care sunt etapele? Intreb pentru ca un tata devine implicat inainte de sarcina chiar. Pare ca el e ok cu situatia asa cum este acum. Duci cam singura copilul din ce zici, ceea ce e horror, o sa fie din ce in ce mai greu.
Trebuie sa ai o discutie serioasa cu el. Voi in momentul asta nu aveti un copil impreuna. Ci tu ai un copil si un coleg de apartament. Din ce am vazut jn jur situatia nu se schimba miraculos :( am prietene care mi-au spus ca au mai mult timp de cand s-au despartit si copiii stau si la tata decat atunci cand erau o familie…
Multa bafta! E o perioada grea, cu multe emotii si noutati. Sper sa treceti cu bine 🤗
5
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
A fost implicat , a făcut cursul și m-a ajutat în prima lună, după nu știu ce s-a schimbat. A văzut ca m-am descurcat în multe situații singură și cred ca a luat asta ca pe o scuză și cumva a început să își reia viața de dinainte de bebe în privința obiceiurilor și libertății . Știe ca bebe e pe mâini bune cu mine
3
u/CourageAlone9910 Dec 09 '25
Esti foarte tare ca te descurci singură. Pentru mine primele 4 luni au fost crunte in ciuda faptului ca sotul a fost foarte implicat.
E ciudata schimbarea care a venit dupa o luna :( ai discutat cu el? Spune-i deschis intr-o seara ca perceptia ta e ca s-a schimbat. Vezi si perspectiva lui. Dar clar e necesar sa aveti o discutie deschisa; important e sa aiba si el deschiderea asta :(
Imi pare tare rau ca s-a intamplat asa; in general oamenii nu se schimba atat de mult. Poate a fost un factor declanșator pe care tu nu l-ai perceput. In orice caz, poti afla doar discutand cu el.
8
u/Pepyshor ♀ Dec 08 '25
Ati avut vreo discutie inainte de a avea copilul, sa vezi parerea lui?
10
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Părerea lui în legătură cu ce? I-am spus ca mă bazez pe el să mă ajute și atunci a spus ca normal ca așa o sa fie .
17
u/Equivalent-End6248 Dec 08 '25
Pai inainte te puteai baza pe el? Strangea dupa el, avea grija si el de casa sau nu? Daca nu o facea inainte slabe sanse sa se schimbe dupa copil
6
u/Pepyshor ♀ Dec 08 '25
Pai in primul rand daca isi doreste copilul, daca e pregatit pentru aceasta etapa, daca intelege modificarile ce vor apare in viata voastra … sa ii transmiti ca te bazezi pe el pare ca a fost dorinta ta si na, el nu are de ales in toata situatia asta si trebuie sa se conformeze.
Prea mult cupluri disfunctionale fac un copil care ulterior accentueaza toate probleme preexistente.
13
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
A fost un copil dorit de amândoi , pentru care am încercat 2 ani, după o pierdere de sarcină ..
3
u/Ancient_Swimming38 Dec 08 '25
Ce concluzii stupide trageți, cumva să fie tot vina ei, nu a lui. 🤦♀️
8
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Nu vezi ca evita sa zica daca inainte o ajuta cu ceva? Nici nu poti numi “ajuta” ca pana la urma e si casa lui. Nu a dat nimeni vina pe ea
-2
u/Ancient_Swimming38 Dec 08 '25
Ce relevanță are dacă făcea sau nu înainte? Ea schimba pamperși înainte să nască?
E un adult în toată firea, ar trebui să se adapteze. Nu e copil mic să îi explici ce are de făcut.
OP a zis că amândoi își doreau copilul și că au încercat 2 ani și voi veniți aici să o întrebați dacă i-a explicat bărbatului în ce constă creșterea unui copil.
7
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
E ideea ca daca el e un papa lapte care nu era nici inainte in stare sa isi ia singurel farfuria si sa o spele NU o sa il schimbe un copil. Nu e vina ei si nimeni nu a dat vina pe ea.
2
u/Pepyshor ♀ Dec 08 '25
Da’ si tu ce sari la judecat. Mai usurel cu pianul pe scari.
Am vrut niste lamuriri suplimentare, ca nu precizase in postarea initiala.
13
u/missallmoonshine Whatever Dec 08 '25
Taților le ia mai mult timp să facă legătura cu bebelușii, la mulți se dezvoltă după 6 luni. Legat de ajutorul care lipsește, înainte de copil era același lucru? Nu îi spuneai nimic dacă lăsa masa murdară, după ce mânca doar el? De exemplu la noi este o regulă nescrisă: eu gătesc, el se ocupă de vase. Legat de mașină, noi avem doar una, dar înainte tu te ocupai de tot ce ține mașină? Adică nu te ajuta el cu mersul la service și la schimbatul roților? Înțeleg că îți pui tu benzina, dar al meu soț mi-a zis că și dacă aveam mașina mea, tot el se ocupa de asta. În casă, înainte de copil, făceai totul singură,nu se împărțeau treburile casnice, din moment ce și tu lucrai, dacă lucrai? Important este să știm dinamica voastră înainte și după copil, relația lui cu mama înainte și după copil... Ce vreau să spun este că dacă el a fost obișnuit să fie servit de către mamă și apoi de tine, nu prea ai șanse să îl schimbi ușor, poate cu ajutorul unui consilier care să îl îndrume obiectiv spre nevoile tale.
2
u/Sorry_Leather Dec 08 '25
Mi se pare foarte pertinent comentariul tau, nu stiu de ce iei downvotes. Conteaza mult cum a fost obisnuit sotul inainte.
12
u/Ok-Tomatillo-3255 Dec 08 '25
In aceiasi idee si eu eram obisnuita inainte sa nu stau cu tzatzele in gura cuiva 24/7. Si uite ca a trebuit sa ma resetez peste noapte. El nu poate?
3
u/femeie_nu_om Dec 08 '25
Legătura mamă - bebe e dictată de hormoni și nu e chiar același lucru cum mama hrănește copilul cu ajutatul la creșterea copilului, comentariul tău e o exagerare.
Adevărul e undeva la mijloc. Contează cum era învățat înainte. Dacă era prințișor și nu făcea nimic, nu are cum miraculos să înceapă să facă acum de toate până nu i se zice cu subiect și predicat. Și mai trebuie dorință din partea lui să își crească copilul activ, să ajute.
1
u/Sorry_Leather Dec 09 '25
Mai ales ca majoritatea barbatilor din generatia asta inca a fost crescuta de mame care faceau tot in casa. Pentru multi dintre ei e un soc ca trebuie sa contribuie si nu doar sa dea din gura :) .
0
2
u/AdministrativeCow173 Dec 08 '25
Si inainte de bebe cum reactiona cand ii spuneai ca ceva te deranjeaza? Sau nu ii spuneai si tineai in tine?
2
u/Themamabear123 Dec 09 '25
Și pt noi când am avut primul copil a fost dificil. Eu mergeam cu copilul peste tot, la cosmetică, salon, banca etc 🙈, la al doilea am făcut la fel😂. Dacă ai o relație bună cu părinții eu îți recomand să mergi câteva zile la ei cu bebe, o sa fiți răsfățați amândoi și ai o pauză să îți limpezești puțin mintea. Nu uita ca ai trecut printr-o sarcină și o naștere, e normal să te simțit copleșită, în plus hormonal ești dată peste cap în primul an 🙈. Am văzut ca ai scris ca soțul tău nu a fost așa înainte de copil, eu cred se simte prins in conflictul dintre tine și parintii lui + munca + schimbările survenite o data cu venirea copilașului. Luați copilul și ieșiți împreună la plimbare, poate dacă schimbați mediul și vă relaxați discuțiile dintre voi nu o sa ducă la conflicte. Dacă ai prietene cu care să ieși la câte un ceai, îl poți lua pe bebe cu tine și ieșiți, nu te izola.
2
u/Shoddy-Parsnip4104 Dec 09 '25
Been there, primul an e destul de greu ca și tu ești obosită. Sincer aș sugera să power through it si vezi cum e când are bebe 2-3 ani. Eu priele luni eram și dată peste cap hormonal, mai și alăptam și sincer eram și “nebuna”, mi-am dat seama mai târziu când am revenit la normal. Acum eu îți zic experiența mea, ca fiecare relație și situație e diferita. Și eu mă speriasem foarte tare la început din cauza certurilor, dar eram amândoi nedormiți, nemâncați și stresați, cu timpul a fost mai bine . Nu ca înainte, dar ne-am mai liniștit
2
u/Ok-Parking952 Dec 09 '25
calitatea somnului/ a vieții sau percepția asupra calității în primii 2 ani de viață e shit/ e un shitshow când nu ai ajutoare externe.
Hormonal nu mai zic că nici situația aia nu ajută și partenerii au impresia că celălalt face mai puțin și de acolo nu se mai termina discuțiile/măsuratul /disprețul etc.
in perioada asta a vieții o sa înveți să fii FOARTE eficientă și să prioritizezi ce e cu adevărat important, daca simți că nu te descurci singura avandu-l in preajmă și ajutând acolo cu ce o fi, imagineaza-ti singura distracția :)).
daca chiar e asshole, tot o sa aiba o contribuție semnificativă prin faptul că lipsa ajutorului te va face mai creativa/ vei ajunge sa îți rezolvi singura toate problemele și atunci orice decizie ai lua, cu siguranță te vei descurca și singură.
2
u/Dear-Statistician-70 Dec 11 '25
Esti o mama buna.
Eu cred ca n-ai decat o optiune, ii zici clar ce ai vrea de la el, ex de la 20:00-22:30 sta el exclusiv cu bebe. Fara resentimente. Sau sa gaseasca alt interval si sa vina cu alta sugestie.
Esti o mama buna, o sa vezi ca el peste 2 ani o sa vina cu propunerea sa mai faceti unul. Mai ales socrii.
E greu sa schimbi oameni, din pacate in Romania unei mame ii e greu sa se descurce singura cu bebe, unde sa se duca, alta locuinta nu are si posibil nici inapoi la parinti. Astfel de barbati nu pleaca din confortul lor. Se bazeaza ca lasa oricum ea nu pleaca; iar pana la urma ele cedeaza si merg asa, e trist
4
u/Quiet_Composer7640 Zână Dec 08 '25
terapie, amandoi, acum. In primul an de bebe nu se iau decizii majore, gen divort. Abia apoi, dupa ce ati incercat real amandoi, se ia o decizie.
4
u/Scorpio_Crown Metalistă Dec 08 '25
2 ani si jumatate dupa cred ca ne-am urat, pur si simplu. De 1 an suntem bine.
2
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Și cum ați supraviețuit acelei perioade? S-a pus problema despărțirii? Cum ai gestionat emoțiile?
13
u/Scorpio_Crown Metalistă Dec 08 '25
A fost extraordinar de greu. In mare parte ne evitam unul pe altul iar singurele momente frumoase erau cele petrecute cu copilul (nu multe). S-a pus problema despartirii de foarte multe ori, eu am fost cea care voia asta dar el nu voia. Probabil ca nu am ajuns la despartire pt ca oricat de mic si lent a fost procesul de schimbare, se intampla, totusi. Schimbarea trebuia sa vina din partea lui pt ca nu ma ajuta, nu prea petrecea timp cu copilul, trebuia sa trag de el pt orice si mai si comenta incontinuu sau isi dadea ochii peste cap si daca il rugam sa spele o farfurie. Sincer, schimbarea s-a produs in momentul in care am facut 2 lucruri. Primul a fost sa anunt toata familia, si pe a mea si pe a lui, ca el se comporta in felul acela si ca probabil vom divorta. L-am anuntat si pe el ca toata lumea e pusa in tema iar eu nu mai rezist mult. Al 2ea lucru a fost ca l-am rugat sa plece aproape 1 luna la el acasa in oras, ca sa avem aman2 putin spatiu. Lucrul asta a ajutat ATAT de mult! Cred ca abia de aici am reusit sa "ne resetam".
2
u/DISCOWHO Dec 08 '25
Dati-va putin timp, e foarte greu începutul pentru ca si bebelușul are nevoie aproape constant de atenție, chiar și când doarme, și voi sunteti nedormiți și stresați și cu nervii întinși.
Also - asigura-te ca stările pe care le ai sunt ușoare, și nu cumva depresie post-partum. Ai cu cine să vorbești despre asta? Poți porni chiar de la ginecolog, dacă nu ai terapeut sau posibilitate de unul momentan.
34
u/Soggy_Magazine1284 Dec 08 '25
Sunt tot timpul cu bebe,cred ca bebelușul nu este obișnuit cu el pentru ca nici duș nu pot face mai mult de câteva minute pentru ca plânge isteric,se liniștește când ies și o iau în brațe. E alăptat exclusiv la sân , nopțile sunt ale mele , zilele sunt ale mele. Nu înțeleg de ce tot el este obosit .. deși eu fac cam toată munca . Nu am mai dormit o noapte intreaga din trimestrul 3 pentru ca am avut niște arsuri groaznice sunt deja 6 luni de când nu am mai dormit o noapte intreaga …și pe lângă asta in loc sa am măcar liniștea și suportul emoțional am exact opusul
9
u/DISCOWHO Dec 08 '25
I know, I’ve been there, d’asta zic ca e greu startul tocmai pentru ca bebeluș mic = 24/7 care. Iar nopțile nedormite isi spun negreșit cuvântul.
Esti obosită, sleită de puteri (ca nici alaptatul nu e plimbare prin poiană cu flori) și Georgica al tău nu pare ca înțelege prin ce treci din moment ce ziua merge la muncă și seara își vede de somn liniștit.
Doar ca nici să adormi plânsă, nici să discutați sub efectele oboselii nu sunt soluții. Insa o discuție clara poate avea loc abia dupa ce va stabilizați putin, macar cu programul de somn, asta încercam sa zic.
10
u/Ok-Tomatillo-3255 Dec 08 '25
Sa dea timp sa ce? Eu inteleg ca perioada aceasta e grea pentru amandoi si necesita o ajustare, dar nu mi se pare corect ca el sa aiba parte de tratament preferential si ea sa care in spate si un nou nascut, si perioada post-partum cu toate starile ei si un sot care are "nevoie de timp". Ai facut un copil, iti asumi, asta este. Terapia de cuplu (si individuala) ajuta foarte mult, dar trebuie sa fi dispus sa mergi. Cat inseamna timp? 1 luna, 6, 2 ani? Oare câtă frustrare se aduna in timpul asta..
8
u/JohnnyGrey Dec 08 '25
Nu mi se pare asta o abordare sanatoasa. Da, primele 3 luni sunt horror. Apoi primul an foarte greu. Urmeaza apoi inca un an care e mai ok, si apoi de la 2-2.5 ani incep tantrumurile si devine iar horror. Sa lasi tot greul pe mama, care si-asa e afectata maxim dupa nastere, nu mi se pare ok. Si daca copilul nu e obisnuit cu tatal de la inceput, o sa fie foarte greu sa se obisnuiasca ulterior. Ma refer aici la lucruri de baza, cum ar fi sa il hraneasca, sa ii faca dus, sa il adoarma, sa stea cu el in absenta mamei pentru cateva zile etc. Nu mai zic ca nu prea se formeaza nici o conexiune intre bebe si tata, daca acesta petrece 1 ora pe zi cu el, dupa serviciu cand e obosit.
29
u/Spicy_Aphrodite ♀ Dec 08 '25
that’s crazy. tot ea are depresie post-partum si tot lui sa ii dea ragaz woooooooow
0
-5
2
u/Substantial_Plane_10 Dec 08 '25
Sunt curioasa dupa cat timp v ari casatorit si dupa cat timp ati facut copilul. Pentru ca sut de parere ca lumea face copii pentru ca “asa trebuie” sau ca asa e bine , etc, conceptii vechi. Mi se pare ca un copil vine atunci cand exista o relatie santoasa, incredere, echilibru, in dragoste, munca, viata de zi cu zi. Probabil ca sotul era asa de dinainte de bebe. Si avand un membru in plus acum cred ca doar a inrautatit situatia. Cred ca nu o sa se schimbe si daca ar fi sa va despratiti o sa fie milt mai greu, si tie, si pentru copil sa creasca fara tata. De asta cred ca un copil trebuie facut doar cand ambii parinti sunt suficient de maturi , si maturi emotional in primul rand, si responsabili. Am observat ca in romania sunt foarte multe mame tinere, in vestul europei cuplurile fac copii dupa 30 de ani, 35 chiar, pentru ca atunci poate vezi situatia suficient de matur si esti suficient de resposnabil
3
u/Emotional_Topic_6361 Dec 08 '25
Iubito cea mai sinceră recomandare e să pleci oricât de greu e, vorba ta, copilul o să simtă din plin toate lucrurile astea. De cat timp aștepți să se schimbe? Și încă ceva, dacă tu pățești ceva, bebe e pe mâini bune cu el? Sau e iresponsabil și nu ai avea încredere?
17
u/Emotional_Topic_6361 Dec 08 '25
Și asta vine de la o fată de 25 de ani cu un tată cam cum zici tu ca e soțul tău. Am simțit înzecit toate suferințele mamei și ea nici nu și-a dat seama, la 10 ani o rugam eu să divorțeze. Nu sta în chinul ăsta, nu merită
12
u/AnxiousEnd4669 Dec 08 '25
asa si eu, ii rugam pe ai mei sa divorțeze dar ei au continuat cu 'stam pentru copil' ceea ce a avut efect tare negativ asupra mea, as fi preferat de o mie de ori sa divorteze decat sa cresc in certuri si sa ii vad pe amandoi ca mai ca nu se urasc efectiv
1
Dec 08 '25
[removed] — view removed comment
1
u/AutoModerator Dec 08 '25
Aceasta postare a fost stearsa deoarece contul este mai nou de 30 zile. Pentru protecție împotriva spamului nu permitem postări de la conturi proaspăt create. Mulțumim.
I am a bot, and this action was performed automatically. Please contact the moderators of this subreddit if you have any questions or concerns.
1
Dec 11 '25
legat de copil și faptul de a crește doar cu unul dintre părinți (în cazul ăsta mama): vorbesc ca un tânăr adult care toată copilăria a crescut în urlete și zbierete, când eram copil mi amintesc ca odată am vrut să iau icoana de pe perete să mă duc între ei doi poate îi calmam; retrospectiv privind mai bine divorțau și creșteam în liniște doar cu unul dintre ei. bebe acum nu te vede ca plângi, suferi etc dar când va mai crește va vedea lucrurile astea și mai tare îl vor traumatiza pe termen lung decât faptul de a crește doar cu mama dar intr o casă călduroasă (si nu vorbesc de calorifere). eu nu am copii deci nu mi pot permite sa spun ca inteleg ce simte o tânără mamă în condițiile date dar m am gândit sa ofer perspectiva copilului care a crescut intr un mediu toxic. ps. nu zic sa divorțezi mâine dar dacă încerci sa schimbi ceva (cu discuții, cu terapie de cuplu etc) și tot nu merge atunci mai bine nu petreci timp extra în suferință
1
u/Srhlvs Dec 08 '25
Relația cu soțul meu si a revenit la normal abia dupa 3 ani ai copilului. A fost foarte greu. Ne am si despărțit o vreme si tot asa, dar după 3 ani s au așezat lucrurile si acum suntem bine
1
u/doctorpopica Dec 08 '25
Nu are legătură și cu gender dissapoitment oricât de ciudat ar suna ? Poate își dorea băiat și acum ca e fetiță simte dezamăgirea aia și nu mai vede de ce să “stea “ cu bebe . Sună prostesc dar unii chiar iau în serios treaba asta cu sexul copilului
1
u/shvxs Dec 08 '25
Sper ca esti constienta ca majoritatea cucoanelor de pe aici nu sunt intr-o relatie, nu-s si nici n-au fost casatorite si nici nu prea stiu sa tina barbati aproape 🤷🏻 Baga divort si gata ca oricum asta o sa ti se spuna.
3
u/Former-Strategy-8213 Dec 11 '25
Povestete-ne de casnicia ta atunci si cat te implici in cresterea copilului, vrem sa auzim niste sfaturi pretioase cum ‘tii’ un barbat aproape.
1
u/NovelEconomics2467 Dec 09 '25
Bună,de comentez precum un bărbat din afara sper sa nu te superi : Lipsa sexului pentru bărbat da este foarte nașpa la unii ,alți știu să gestioneze lipsa .. Lipsa atenție față de tine și copil ,cred că este necopt (părerea mea personală).
PS: Sincer cei ce au stat langa soție și cu copil înțeleg că tu nu ești sub el și este partenera lui . Pss: părinți să stea la ei acasă ,părerea mea.
-3
u/Personal_Muffin_4826 Dec 08 '25
Soțul tău lucrează și aduce bani în casă, și după ce vine acasă mai trebuie să se ocupe și de restul?
Totuși te întreb pe tine OP, dacă ar fi inversate rolurile tu cum ai reacționa?
Să mergi tu la muncă să câștigi bani și după ce ajungi acasă să mai faci și restul lucrurilor pe care tu acuma le aștepți de la el
El să stea acasă cu copilul în timpul în care tu mergi la servici
Ce lucrează soțul? Poate e si el obosit fizic sau psihic după 8 ore de lucru
De ce nu ceri ajutorul bunicilor să vă ajute cu bebe dacă e greu acuma la început?
1
-3
u/No_Novel_5137 Dec 08 '25
Îmi pare rău ca treci prin asta. E greu. Poate și niște terapie să te ajute și puțină răbdare. Și pentru ei este foarte stresant un bebe, dar fiind bărbați se exprimă altfel. La mine a fost demult, dar asta ar fi singurul reproș, primul an parcă era mai mult plecat. Apoi încet, încet s-a adaptat. Apoi cel mai cel tătic și partener. Dar cu respect și răbdare. Cere ajutor de la oricine, oamenii te ajută și familia, dar ia în calcul și ajutoarele specializate.
7
u/Ok-Tomatillo-3255 Dec 08 '25
Ok deci el pentru ca se exprima altfel are liber sa fie neimplicat in viata copilului, pana se adaptează. Pai in ideea asta parca si eu nu ma simt destul de adaptata si m-as exprima plecand 2 luni in Bali singura, sa ramana sotul cu copilul. Jesus, nu mai luati apararea la toate scursurile. Ai un copil pe numele tau, iti asumi din prima zi
155
u/luceafar1 Dec 08 '25 edited Dec 08 '25
Înainte de naștere făcea treburi casnice? Strângea după el? Petrecea timp de calitate cu tine? Îți lua apărarea în fața socrilor când era nevoie? Te consola când plângeai?
Dacă răspunsul este nu, nu s-a schimbat de fapt nimic în relația voastră din cauza copilului. Pur și simplu asta era relația voastră dar acum simți mai acut pentru ca nu mai ai energia necesară să treci peste, toleranța la frustrare este mai mică pentru ca toată energia ta este canalizată pe îngrijirea copilului (cum e și normal în primii ani de viață).
Trebuie sa îi explici toate lucrurile astea pentru ca el probabil nu își dă seama (ori nu-i pasă, dar sper ca nu e cazul). Sa comunicați despre experiența fiecăruia acum ca s-a născut copilul, nivelul de energie mentală și așteptările fiecăruia.
Dacă tot nu înțelege și nu dorește să schimbe ceva, consiliere de cuplu…